Primul gand cand ajungi in Orleans te duce la Ioana d`Arc. Stilul nou al orasului cu cel medieval se imbina perfect. Astepti cu nerabdare sa vezi catedrala, undeva intr-o piateta din centru troneaza cu calul sau, dar nu alb, Ioana d`Arc. Vizita de intampinare a orasului se poate face cu tramvaiul, acesta te duce din partea veche in partea noua a orasului. Aceste clipe petrecute in tramvai te lasa sa te odihnesti si sa visezi la ce a fost odata. Se construieste in Orleans, se refac stradute, catedrala primeste si ea atentia locuitorilor.
Ioana d′Arc a trait între anii 1412-1431. Se spune ca in misiunea ei de recucerire a orasului a fost ghidata de Sf. Michael(Mihail). Datorita visului ei francezii au reusit sa elibereze orasul si sa aduca o victorie importanta in fata englezilor. Ioana a fost capturata de burgrunzi si predata englezilor. Clericii au acuzat-o de erezie si au condamnat-o la moarte pe rug. in 1920 biserica recunoaste meritele ei si este canonizata.
”Cathédrale Sainte-Croix d’Orléans”- nascuta la 1287 este prinsa si ea in valtoarea protestantilor care reusesc sa darame o parte din ea in 1568. Se reface din temelii si fata de constructia initiala noua catedrala se largeste ajungand la marimea pe care o putem vedea si azi.
Loiret este un afluent al Loarei, el izvoreste in parcul floral de la Source, sau ma rog acum se afla un parc floral in locul de unde izvoreste. Atractile acestui parc deosebit de curat sunt in primul rand florile, in orice loc privesti sunt flori, pasarile flamingo au si ele un loc special. Intr-un colt gasim un fel de gradina zoologica, o micuta lama (quarl) cu freza ei de “houser” ne insoteste atat cat ii permite gardul. Intalnim si o pereche de ponei, pauni si chiar cocosi. In vara pe micii vizitatori si nu numai ii asteapta un trenulet pt turul parcului, expozitia de fluturi, un teren de mini-golf completeaza acest spatiu de vis.
O luam incet pe valea Loretului, gradini amenajate impecabil ne saluta. Casutele de vis sunt amenajate cu un stil extraordinar, pontoanele ne invita sa ne relaxam, ne terzesc cateva rate care ne privesc curioase. Viitori campioni de caiac se antreneaza aici. Sunt ultimile pregatiri inainte de a da piept cu adevarat unui rau. Orleans este orasul visarii, orasul perfect pt pictori si poeti. Uneori ai impresia ca esti singur printre caldiri uitate de lume, ce poate sa fie mai perfect ?! Seara,orasul se lumineaza intr-o lumina parca special facuta pt a te atrage in centrul orasului, acolo unde pe stradute inguste te asteapta restaurante si pub-uri de un bun-gust debordant. E timpul sa povestesti vrute si nevrute prietnilor. Locul asta parca te face mai bogat, mai fericit. Genul de loc pe care mi-l doresc la pensionare. Multumesc Orleans pt ca mi-ai readus dreptul de a visa.